Mari personalități românești

Regele Ferdinand I de Hohenzolern-Sigmaringen (1865-1927), cunoscut și ca Ferdinand „Întregitorul”, datorită asocierii numelui său cu realizarea Marii Uniri din 1918, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Era o perioadă crucială din istoria României, marcată de izbucnirea Primului Război Mondial, în care atât familia regală cât și întreaga societate românească era profund divizată în tabere ce susțineau fie neutralitatea, fie intrarea în război de partea uneia sau alteia dintre cele două alianțe aflate în conflict. Ferdinand a depus jurământul constituțional ca Rege al României, luându-și angajamentul de a domni „ca bun român”. La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat. Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari la 15 octombrie 1922 în Catedrala din Alba Iulia.

Regina Maria a României (29 octombrie 1875-18 iulie 1938) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a Principelui de Coroană devenit ulterior Regele Ferdinand I al României. A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român. Pe timpul războiului și-a acompaniat soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

Regele Mihai I al României (25 octombrie 1921-5 decembrie 2017) a domnit ca Rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Regele Mihai I, în calitate de mareșal și comandant suprem al armatei române, a fost decorat prin jurnalul Consiliului de Miniștri din 8 noiembrie 1941 cu toate cele trei clase ale Ordinului „Mihai Viteazul”, fiind singurul deținător român în această situație. Regele Mihai a avut dintotdeauna o reputație de taciturn. Era pasionat de automobile, avioane. În iunie 1948 s-a căsătorit cu Regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cu care a avut cinci fiice.

Elena Alistar (1873-1955) a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România. În octombrie 1917 a fost aleasă deputat în Sfatul Ţării de la Chişinău, mandat exercitat în perioada 21 noiembrie 1917 – 27 noiembrie 1918. După unire a fost numită director la Şcoala Eparhială de Fete din Chişinău, pe care a condus-o în perioada interbelică. A fondat Liga Culturală a Femeilor şi Gruparea Femeilor Române din Basarabia. A activat în Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, condusă de Alexandrina Cantacuzino.

Constantin Stere (1865-1936) a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, este condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892). Stere a fost un luptător politic devorat nu de ambiții, ci de idealuri. A făcut parte din partidul liberal, a înfiinţat partidul ţărănesc, a luptat pentru organizarea politică a ţărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerinţelor esenţiale ale revoluţiei burghezo-democratice: reforma agrară şi votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului.
A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie – 25 noiembrie 1918), jucînd un rol important în Unirea Basarabiei cu România.

Pantelimon Halippa (1883 – 1979) a fost un publicist şi om politic român basarabean. A fost unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România. A fost preşedintele Sfatului Ţării care a votat Unirea la 1918. A ocupat funcţii de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist şi închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. A scris peste 280 poezii, articole, schiţe, traduceri, memorii, reuşind să editeze în timpul vieţii doar un singur volum – „Flori de pârloagă”.

Mihai Eminescu (1850 – 1889) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani „De-aș avea”. Între 1874-1877 a fost director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul „Curierul de Iaşi “. Continuă să publice în „Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în familie; este îndrăgostit de Veronica Micle.

Constantin Negruzzi (1808 – 1868) a fost un om politic şi scriitor român din perioada paşoptistă. Izbucnind revoluţia din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său. La Chişinău face cunoştinţă cu poetul rus Puşkin, care-i deşteaptă gustul pentru literatură şi cu un emigrant francez de la care ia lecţii de limba şi literatura franceză. Din această perioadă datează primele sale încercări literare: Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822. Este ales, în 1837, deputat de Iaşi în Obşteasca obişnuită adunare, apoi ca funcţionar superior, şi ca director al teatrului. În 1840 este ales primar al oraşului Iaşi. Negruzzi nu ia parte la mişcarea din 1848 şi mult timp rămâne retras din afacerile statului, reintrând numai mai târziu ca judecător, ca membru în Divanul domnesc (1857) şi apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanţelor, ca deputat şi ca epitrop la Sf. Spiridon.

Surse: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Elena_Alistar ; https://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2niei ; https://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Maria_a_Rom%C3%A2niei ; https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_I_al_Rom%C3%A2niei ; http://www.istoria.md/articol/34/Pantelimon_Halippa ; http://www.istoria.md/articol/553/Constantin_Negruzzi,_biografie

Moiseev Marta, șef serviciu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s