2018 – Anul Alexei Mateevici, poetul și profetul Basarabiei

     Anul 2018 a fost consacrat – Anul Alexei Mateevici. Pe tot parcursul anului la biblioteca Târgoviște a fost expusă o frumoasă  expoziție de carte tradițională, care cu acest prilej  sau desfășurat  diferite prezentări de carte și reviste bibliografice. Ci7768667546_bb369cd23ftitori  de diferite vârste și categorii s-au putut familiariza cu operele scriitorului din colecția bibliotecii.      Alexei Mateevici s-a născut la 27 martie 1888 în satul Căinari , fostul județ Tighina (astăzi Casa – Muzeu Alexei Mateevici, care a fost fondată în anul 1988 pentru a comemora centenarul poetului) și este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuţi în Basarabia.

Este primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părţile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşeni. În 1893 părinţii se mută cu traiul în satul Zaim, același județ.  Aici micul Alexei învaţă la şcoala primară şi se familiarizează cu frumoasele poveşti şi balade, pe care le aude de la părinţii săi, precum şi de la ţăranii de prin partea locului.

       În 1897 este înscris de părinţi la şcoala teologică din Chişinău, pe care o termină (conform adeverinţei de absolvire) în 1902, “cu privilegii”. Îşi urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoştinţă şi se împrieteneşte cu viitorul sculptor Alexandru Plămadeală, care studia şi el la seminar în aceeaşi perioadă. La numai 43 de ani, încetează din viaţă tatăl lui Alexei Mateevici.

    DSCN2141În 1907, în primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Ţăranii”, “Eu cînt”, “Ţara”. Tot aici publică articolele “Sfîntul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” şi “Din cîntecele poporane ale Basarabiei”.

     Mai târziu devine student la Academia Teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914. În acelaşi an, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beţie a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică şi studiază trecutul istoric şi cultural al poporului său.

      În 1914 se căsătoreşte cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia Teologică şi se întoarce la Chişinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învăţase. Ţine o cuvântare în faţa absolvenţilor seminarului din Chişinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căuşeni, pe care o găseşte “uimitor de bine păstrată”.

      În vara anului 1917 scrie poeziile: “Văd prăbuşirea”, “Cîntec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” etc. La 17 iulie plăsmuieşte poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. Strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei Limba noastră sunt drept imn național și oficial al Republicii Moldova.

maxresdefault

Limba noastră-i o comoară

În adâncuri înfundată

Un șirag de piatră rară

Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde

Într-un neam, ce fără veste

S-a trezit din somn de moarte,

Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,

Zbuciumul din codrii veșnici,

Nistrul lin, ce-n valuri pierde

Ai luceferilor sfeșnici.

Limba noastra-i limbă sfântă,

Limba vechilor cazanii,

Care-o plâng și care-o cântă

Pe la vatra lor țăranii.

Răsări-va o comoară

În adâncuri înfundată,

Un șirag de piatră rară

Pe moșie revărsată.

      La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic și se stinge din viaţă la spitalul nr.1 din Chişinău, unde este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească. În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoştea din 1910.

1Alexei Mateevici, bustul poetului de pe Aleea Clasicilor, Chişinău, R.Moldova

Mocanu Aliona,  şef oficiu                                                  

                                                                                                                            

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s